Mecanismele de funcționare nu sunt deloc complicate. Atunci când aplici aceasta metodă, corpul funcționează diferit. Cum? În primul rand, trebuie menționat faptul ca postul intermitent îmbunătățește răspunsul corpului la insulină, hormonul care menține nivelul optim de glucoză din sânge. Acest lucru face ca strategia nutrițională să fie eficientă. De ce este importanta creșterea sensibilității la insulină? Răspunsul este simplu: prin îmbunătățirea sensibilității la insulină se poate obține un control asupra greutății corpului, prin pierderea kilogramelor în plus și menținerea masei musculare.
Cui se adresează postul intermitent?
Recomadări: persoanelor sănătoase, fără afecțiuni cronice, acelora care au cunoștințe despre ce înseamnă o hrană sănătoasă. Dieta aleasă trebuie să fie plină de nutrienți, astfel se susține oganismul în perioadele de schimbare și, mai apoi, de abstinență nutrițională. Postul este recomandat celor ce doresc să slăbească sau să-și mențină o greutate constantă, precum și cei care-și doresc dobândirea unei longevități posibile printr-un regim de viață hipocaloric.
Contraindicații: nu este recomandat postul intermitent:
- tinerilor sub 18 ani;
- diabeticilor;
- femeilor însărcinate sau care alaptează;
- cei ce suferă de boli gastrointestinale.
- nu este recomandat să practici postul intermitent în cazul în care dieta ta zilnica constă în alimente procesate, în detrimentul celor naturale și integrale, sănătoase! Dacă știi să alegi hrană sănătoasă, atunci da, poți opta pentru Intermittent Fasting!
Ce alimente sunt recomandate?
- proteine vegetale – leguminoase – năut, fasole, linte, mazăre – , semințe crude, germeni de cereale, frunze verzi;
- proteină animală – carne din pui de casă, carne din animale crescute ecologic, carne de vânat, ou de la păsări de curte, iaurt, kefir, sana, urdă, mozzarela, ricotta;
- carbohidrați cu absorbție lentă – fructe cu coajă, cereale integrale, pseudocereale;
- grăsimi sănătoase – unt, oul de la păsări de curte, avocado, ulei de nucă de cocos, ulei de măsline, nuci, semințe crude – chia, cânepă, in.
Care sunt beneficiile postului? Pregătește-te, vei fi uimit!
- reduce glicemia și nivelul insulinei, îmbunătățind nivelul general al metabolizarii glucozei. Este aproape imposibil să slăbești, atâta timp cât insulina este ridicată, aceasta fiind un “paznic” al țesutului adipos;
- crește oxidarea acizilor grași, adică eliberarea lor prin creșterea lipolizei;
- salvează și conservă țesutul muscular;
- reduce inflamațiile, diminuează daunele provocate de acțiunea radicalilor liberi;
- scade tensiunea arterială;
- oferă beneficii uimitoare neuroprotective;
- reduce stresul oxidativ, micșorând acumularea de radicali liberi la nivel celular, contribuind la încetinirea procesului de îmbătrânire și apariția bolilor;
- crește protecția împotriva bolilor neuro-vegetative;
- păstrează metabolismul puternic și sănătos;
- normalizează sensibilitatea la leptină și echilibrează nivelul gherlinei, cunoscut și sub denumirea de “hormonul foamei”;
- duce la o creștere uimitoare a hormonului de creștere, care poate fi o problemă pentru toți cei trecuți de 30 de ani. Hormonii de creștere joacă un rol extrem de important în menținerea sănătății, în activitatea sportivă și longevitate, inclusiv la creșterea masei musculare și accelerarea procesului de slăbit, prin activarea metabolismului. Activarea hormonilor de creștere explică, de ce prin postul intermitent poți slăbi din grăsime și totodată să păstrezi masa musculară;
- restricția calorică poate reduce riscul de cancer și rata proliferării celulelor canceroase în organism;
- reduce nivelul trigliceridelor, normalizând valorile optime;
- întarzie procesul de îmbătrânire;
- ajută în procesul de slăbit și participă intens la profilaxia bolilor.
Care sunt riscurile?
Postul intermitent poate duce la încetinirea metabolismului dacă nu mănânci suficient per total și/sau corpul tău nu se poate adapta. Poți resimți lipsă de energie la antrenamente sau refacere insuficientă. Mai ales în condiții de stress, apar probleme emoționale (depresie, anxietate) dacă ești obișnuit(ă) să mănânci mult și des. Este posibilă apariția sau agravarea unor probleme de ordin medical: hipoglicemie, gastrită, colecistită, constipație, diaree. Există și riscul unor deficite de nutrienți dacă nu alegi bine alimentele în perioadele de hrănire. Poate să apară chiar și un surplus caloric dacă mănânci prea mult cu indigestii, distensie abdominală. Riscurile derivă și din imposibilitatea corpului de a mobiliza energie (din grăsime) atunci când nu mănânci. Stress-ul cotidian, dietele de înfometare ținute anterior, dezechilibrele hormonale (tiroidă, suprarenale) și diverse alte probleme de sănătate (diabetul sau o gastrită, de exemplu) iți pot ruina eforturile și iți pot supune corpul unor riscuri inutile. De asemenea, momentul când trebuie să mănânci mult poate veni cu câteva probleme: imposibilitatea de a digera toată cantitatea de alimente (unele ajungând să fermenteze în tubul digestiv), distensia abdominală. Aportul prea mare de calorii este un risc dacă folosești alimente rafinate (făinoase, dulciuri, alimente încărcate caloric). În postul intermitent pot fi folosite și enzimele digestive, probioticele sau alte suplimente care să ajute digestia. Este absolut necesar un control medical și o discuție cu medicii, mai ales dacă ai deja o boală declanșată și ești sub tratament medicamentos (în special pentru diabet).
Când poți ține post intermitent?
Postul intermitent este o metodă pe care o poți aplica atunci când știi să mănânci corect. Adică atunci când alegerile tale alimentare exclud deja de ceva timp junk-food-ul, alimentele rafinate, zahărul, dulciurile, făinoasele, prăjelile. Când ai un regim de viață sănătos, fără variații mari în activitate (fie ea fizică sau intelectuală) și stabilitate emoțională.
Cum il poți aplica?
În strictă legătură cu datele tale personale, obiectivele, modul de viață. Este foarte indicat să poți comunica în această perioadă cu o persoană experimentată, care a aplicat metoda atât pe sine cât și cu alți oameni pe care i-a îndrumat. Este riscant să începi acest mod de hrănire când tu ieri mâncai porcării și nu știi nici măcar câte calorii și câte proteine are pizza pe care tocmai vrei să ți-o comanzi.
Cele mai utilizate modalitati de Intermittent Fasting sunt cele de 16:8 sau 24h.
1. Metoda 16:8
16:8 este o metoda de hranire foarte accesibila pentru oricine si poate deveni un stil de viata. Pur si simplu iti alegi o fereastra de 16 ore in care nu mananci nimic iar in celelalte 8 ore ramase mananci una sau doua mese mai consistente. Personal, fac asta zilnic in ultimii ani si ma simt cel mai bine, sunt mai concentrat, antrenamentele decurg foarte bine si am libertatea de a-mi desfasura activitatile din timpul zilei fara sa stau cu grija meselor. Aceasta metoda este foarte buna pentru cei care lucreaza in prima parte a zilei si au nevoie de o putere de concentrare mai mare si energie.
2. Metoda de 24 ore
Necesita un pic mai multa disciplina insa nu trebuie facuta zilnic.
De regula, iti alegi 2-3 zile din saptamana in care crezi ca te simti cel mai confortabil sa nu mananci deloc pe toata durata a celor 24 ore. Comparativ cu prima varianta, beneficiile pot fi mai mari datorita perioadei mai lungi a postului.
La baza, fasting-ul pur si simplu lasa corpul sa arda execesul de grasime corporala.
Acest proces este unul natural, nu inventat de cineva si nu are niciun efect negativ asupra sanatatii omului. Grasimea corporala reprezinta energia produsa de mancatul peste masura, stocata astfel in tesut adipos.
Corpul nostru are aceasta proprietate de a “manca” din grasimea proprie atunci cand noi nu ii dam mancare.
Atunci cand mancam, energia provenita din mancare poate fi utilizata imediat iar restul trebuie stocata pentru a fi utilizata mai tarziu. Insulina este principalul hormon implicat in acest proces de stocare a energiei.
Ionut@blog 